Simeon Murafa, Alexei Mateevici, Andrei Hodorogea.
Apostolii basarabeni, martiri ai sfintei cauze naţionale.
 |
| Transilvania, Nr. 7-8, Iulie-August 1925 |
 |
Monumentul în anul 1942 (nu a fost distrus în 1940, ci în decembrie 1962).
Monument în memoria eroilor naţionali: preotul Alexei Mateevici, avocatul Simeon Murafa şi inginerul Andrei Hodorogea. Cel dintâi mort în timpul războiului, ceilalţi doi asasinaţi de bolşevici. Ridicat la iniţiativa Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, după proiectul sculptorului Ionescu-Varo, la 29 septembrie 1923, în grădina Catedralei din Chişinău. Lucrarea a costat 140.000 lei. La inaugurare au fost prezenţi: generalul Berthelot, miniştrii Al. Constantinescu şi I. Inculeţ, generalul de divizie I. Popovici, Pan Halippa, reprezentanţi ai armatei, clerul autorităţilor şcolare, primarul Chişinăului Gh. Pântea.
Monumentul fusese confecţionat dintr-o placă de piatră, aşezată în poziţie verticală, în care erau îngropate chipurile în basorelief de bronz ale celor trei eroi. Pe piedestal, în faţa basoreliefurilor, era aşezată figura de bronz al unui vultur. În partea superioară, monumentul înalt de 3 m era încununat cu Stema României, amplasată între două ramuri, una de stejar şi alta de laur, toate executate în bronz. Baza monumentului avea dimensiunile 4,35/1,92 m iar panoul de piatră avea dimensiunile de 2,75/3,00/0,60 m.
Sub chipurile de bronz ale eroilor erau săpate în piatră, inscripţiile: Simeon Murafa, n. 24 mai 1887, m. 20 august 1917; Pr. Alexei Mateevici, n. 16 martie 1888, m. 13 august 1917; Andrei Hodorogea, n. octombrie 1878, m. 20 august 1917. Mai jos era amplasată inscripţia: Apostolii Basarabeni, Martiri ai Sfintei Cauze Naţionale. Mai jos: Sculptor Ionescu-Varo, Bucureşti. Pe verso inscripţia: Acest monument s-a ridicat de către Soc. „Mormintele Eroilor”. Comitetul central, Preş. I.P.S. mitropolit primat Miron Cristea, în urma unei iniţiative a unui comitet din Chişinău, prezidat de dl. Pan Halippa şi cu concursul comitetului regional Chişinău. Preşedinte: general de divizie I. Popovici şi al generalului de divizie I. Macri.
În urma anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică, în 1940, basoreliefurile în bronz ale lui Murafa şi Mateevici din Chişinău au fost recuperate şi repartizate Muzeului de Artă Naţională „Carol I” din Bucureşti. Monumentul de piatră a fost demolat de ocupanţii sovietici în decembrie 1962, odată cu aruncarea în aer a clopotniţei catedralei, înainte de această dată fusese transformat într-o cişmea publică.
În anul 2016 monumentul a fost restabilit pe locul iniţial.
Actualizat în 2016.
Monumentul fusese confecţionat dintr-o placă de piatră, aşezată în poziţie verticală, în care erau îngropate chipurile în basorelief de bronz ale celor trei eroi. Pe piedestal, în faţa basoreliefurilor, era aşezată figura de bronz al unui vultur. În partea superioară, monumentul înalt de 3 m era încununat cu Stema României, amplasată între două ramuri, una de stejar şi alta de laur, toate executate în bronz. Baza monumentului avea dimensiunile 4,35/1,92 m iar panoul de piatră avea dimensiunile de 2,75/3,00/0,60 m.
Sub chipurile de bronz ale eroilor erau săpate în piatră, inscripţiile: Simeon Murafa, n. 24 mai 1887, m. 20 august 1917; Pr. Alexei Mateevici, n. 16 martie 1888, m. 13 august 1917; Andrei Hodorogea, n. octombrie 1878, m. 20 august 1917. Mai jos era amplasată inscripţia: Apostolii Basarabeni, Martiri ai Sfintei Cauze Naţionale. Mai jos: Sculptor Ionescu-Varo, Bucureşti. Pe verso inscripţia: Acest monument s-a ridicat de către Soc. „Mormintele Eroilor”. Comitetul central, Preş. I.P.S. mitropolit primat Miron Cristea, în urma unei iniţiative a unui comitet din Chişinău, prezidat de dl. Pan Halippa şi cu concursul comitetului regional Chişinău. Preşedinte: general de divizie I. Popovici şi al generalului de divizie I. Macri.
În urma anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică, în 1940, basoreliefurile în bronz ale lui Murafa şi Mateevici din Chişinău au fost recuperate şi repartizate Muzeului de Artă Naţională „Carol I” din Bucureşti. Monumentul de piatră a fost demolat de ocupanţii sovietici în decembrie 1962, odată cu aruncarea în aer a clopotniţei catedralei, înainte de această dată fusese transformat într-o cişmea publică.
În anul 2016 monumentul a fost restabilit pe locul iniţial.
Actualizat în 2016.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu