Emanuil Gavriliţă, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Ianuarie 1932, Nr. 1, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Ziarul "Basarabia", 8 Septembrie 1943

Textul de jos (sursa: literaturasiarta.md) de Maria Vieru-Işaev:

În perioada interbelică a existat un bust „Emanuil Gavriliţă”, executat de sculptorul Alexandru Plămădeală, turnat în bronz la Bucureşti, la 1935. Iniţiativa realizării lui s-a născut în 1931, când Chişinăul sărbătorea 25 de ani de la apariţia ziarului „Basarabia”. La şedinţa festivă, din 22 noiembrie, se înfiinţase un Comitet pentru ridicarea bustului „Emanuil Gavriliţă”, prezidat de ministrul Basarabiei, generalul Râşcanu. Ce motive obiective şi subiective o fi existat, dar se pare că bustul nu a mai fost expus într-un spaţiu public, deşi fusese realizat tocmai în acest scop. Accentuăm, bustul nu a fost distrus în 1940 de autorităţile sovietice, care ocupaseră între timp Basarabia, după cum rezultă din unele surse contemporane. În 1941, după revenirea administraţiei româneşti, el a fost regăsit, într-o stare bună, şi oferit Primăriei municipiului Chişinău, care şi-a propus să-i asigure „un loc de onoare în cuprinsul Municipiului”. La 1944 bustul lui E. Gavriliţă a fost evacuat la Craiova, alături de alte bunuri ale Primăriei. Soarta lui ulterioară este necunoscută.

---------------------------------------------------------------------------------------

 Articol parţial din revista "Viaţa Basarabiei", Iulie 1942, Nr. 7, Chișinău:

Busturile lui B.P. Haşdeu şi E.G. Gavriliţă la Chişinău

Acum câţiva ani în urmă, d. Pan Halippa a luat o lăudabilă iniţiativă pentru onorarea capitalei Basarabiei cu busturi ale unor figuri istorice, care au ilustrat pământul şi neamul românesc din Moldova dintre Prut şi Nistru. Urma să fie turnate în bronz figurile: a marelui Bogdan Petriceicu-Haşdeu, care, după gândul iniţiatorului, trebuie să stăpânească din ce în ce tot mai mult sufletul şi inspiraţia Basarabiei româneşti, renăscută la viaţa naţională; a avocatului Emanuil Gheorghe Gavriliţă, directorul primului ziar românesc la Chişinău - Basarabia, din 1906-1907; a cunoscutului naţionalist şi om de bine, Vasile V. Stroescu; a publicistului şi luptătorului basarabean Zamfir C. Arbore, a scriitorului Constantin C. Stere şi ale altora.

Pentru un început de înfăptuiri în problema ornării Chişinăului cu busturi, s-au organizat câteva serbări literare şi artistice, iar din sumele strânse pe calea aceasta s-au comandat busturile lui B.P. Haşdeu şi E.G. Gavriliţă - sculptorului Alexandru Plămădeală, bustul lui Z. Arbore - sculptoriţei Miliţa Pătraşcu, bustul lui V. Stroescu a - sculptorului Mihai Onofrei. Dar nepraznicele evenimente din vara de pomină a anului 1940 au făcut ca lucrările, începute cu destul elan, să fie părăsite. Până la evacuarea Basarabiei, s-a reuşit să se execute şi să se toarne în bronz numai busturile comandate sculptorului A. Plămădeală, fără ca să fie timp pentru ridicarea de postamente şi aşezarea busturilor. Acestea au rămas în seama scultorului A. Plămădeală, care, cu câteva zile înainte de invazia bolşevicilor, a răposat. După eliberarea Basarabiei, busturile s-au găsit în stare bună şi d. Pan Halippa le-a oferit, în numele Comitetului de iniţiativă, Primăriei Municipiului Chişinău cu condiţia că să fie ridicate pe socoteala Primăriei în locuri potrivite în incinta oraşului.

Aşadar, bustul lui Emanuil Gavriliţă a fost sculptat la Bucureşti în anul 1935, din nefericire instalarea lui la Chişinău nu s-a înfăptuit înainte de 28 iunie 1940 (data când Chişinăul a fost ocupat de ruşi).

După eliberarea Basarabiei, de către fraţii români de peste Prut, s-a putut instala monumentul. La 19 septembrie 1943 bustul lui Emanuil Gavriliţă, împreună cu altele trei figuri basarabene, a fost inaugurat în grădina fostului local al Corpului de Armată, la intersecţia actualului bd. Ştefan cel Mare cu str. Maria Cebotari, vizavi de cinematograful "Patria - Emil Loteanu".

În anul 1944 ocupantul rus a revenit, iar bustul lui Emanuil Gavriliţă este evacuat la Craiova.