Perlea Averbuh, Chișinău

Bustul Perlea Averbuh

Pe verso imaginii este următorul text în rusă:

Anii 30. Portretul Averbuh (mama avocatului I.S. Averbuh). A fost instalat în cimitirul evreiesc.

Date din periodicul ”Bessarabskoe Slovo”, Nr. 1536 din 6 aprilie 1929:

Perlea Averbuh, 1871 - 5 aprilie 1929, Chișinău, decedată la vârsta de 58 de ani.

Bustul în bronz sculptat de Alexandru Plămădeală în anul 1936 a fost instalat (anul necunoscut) în Cimitirul Evreiesc din Chișinău (cartierul Sculeni).

Dumitru I. Ștefănescu, Chișinău

Monumentul lui Dumitru I. Ștefănescu, fostul director al Școlii de Viticultură din Chișinău. Bustul de bronz a fost sculptat de Alexandru Plămădeală în anul 1933 și instalat (anul necunoscut) în curtea Școlii de Viticultură din actuala stradă Sarmizegetusa, 48. Pe soclul monumentului era inscripționat: HORTICULTORULUI DESTOINIC D. I. ȘTEFĂNESCU 1882-1926. Deasupra inscripției era sculptat în piatră un strugure de vița de vie. Monumentul nu s-a păstrat.

Regele Ferdinand I, Nisporeni

Nisporeni, Rep. Moldova.

Monumentul Regelui Ferdinand I Întregitorul,
de la Nisporeni

Ziarul "Basarabia", 14 August 1943

   În bogata şi frumoasă comună Nisporeni, din judeţul Lăpuşna, din iniţiativa locuitorilor, din îndemnul prim pretorului Zaharianu, cu sprijinul d-lui locot.-colonel Teodorescu, prefect pe atunci al judeţului Lăpuşna, pe un platou, în centrul comunei, în faţa judecătoriei, pe locul unde se împopoţonase pe vremuri bustul Ţarului Alexandru II al Rusiei, a fost ridicat în bucuria entuziastă a Românilor, monumentul Marelui Rege Ferdinand I Întregitorul, simbolul veşnicii Uniri şi a recunoştinţei basarabenilor, pentru eliberarea de sub jugul rusesc.

   În zilele cernite din Iunie 1940, evreii în ura lor nebună contra a tot ce este măreţ şi frumos românesc, au dat jos monumentul Regelui, pângărindu-l.

Bustul de bronz al Regelui Ferdinand I, sculptat de Alexandru Plămădeală, a fost expus mai întâi la Chișinău, lângă statuia lui Ștefan cel Mare (ziarul ”Viața Basarabiei”, 13.10.1938, Chișinău). Monumentul fiind inaugurat la Nisporeni în ziua de 17 octombrie 1938. Chipul Regelui fusese instalat pe un soclu existent, pe care cândva era așezat bustul Țarului Alexandru al II-lea.

În anul 2016 la Nisporeni a avut loc inaugurarea unui nou monument al Regelui Ferdinand I. Soclul a fost restabil după modelul celui vechi, însă bustul a fost sculptat fără cască pe cap.

Actualizat.

Alte busturi realizate de Alexandru Plămădeală

Sculptorul Alexandru Plămădeală a mai realizat câteva busturi, însă instalarea lor într-un loc public nu s-a reușit din cauza hoardelor rusești, care au năvălit în Basarabia în vara anului 1940.
De fapt nu sunt sigur dacă busturile au fost realizate.

Monumentul Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, Varniţa (raionul Anenii Noi, Rep. Moldova).

În anul 2018 la Varnița a fost inaugurat un monument al Regelui Ferdinand I, în spatele postamentului scrie că monumentul a fost ridicat în 1939, contrar faptului că nu sunt informații referitoare la inaugurarea acestui monument până la invazia rusească din 1940.
Vezi mai mult în Monumente planificate.

Bustul poetului Alexei Mateevici, Căinari (localitatea de baştină a scriitorului, raionul Căuşeni, Rep. Moldova).
În anul 1936 s-a format un comitet pentru construcția monumentului Alexei Mateevici. Însă date privitoare la inaugarea unui asemenea monument în Căinari, până în anul 1940, lipsesc. 

Bustul pictorului Nicolae Grigorescu, Chişinău.

Vezi descrierea în Monumente planificate.

Bustul doctorului Toma Ciorbă, Chişinău.

Vezi descrierea în Monumente planificate.

Bustul juristului Simeon Murafa, Soroca.

Vezi descrierea în Monumente planificate.

Postare actualizată în anul 2019.

Ion Ciorescu, Ciorescu

Ciorescu, municipiul Chişinău, Rep. Moldova.

Imagine interbelică

Bustul de bronz al lui Ion Ciorescu a fost instalat în curtea Şcolii Agricole, pe care a fondat-o.

Sculptor Alexandru Plămădeală. Nu s-a păstrat.

În prezent monumentul este restabilit. Postamentul a fost construit după modelul celui vechi din anii 1930, iar bustul este diferit. 

Ştefan cel Mare, Chişinău

Macheta în lut. În planul doi se află                                                               Sculptura turnată în bronz
sculptorul Alexandru Plămădeală.                                                                 în turnătoria lui Râşcanu, la Bucureşti.

Punerea pietrei fundamentale a monumentului, 9 iulie 1925.

Luminătorul, 1-15 August 1925, Nr. 15-16, Chişinău

Construcţia monumentului, 1925-1928.

Prinţul Nicolae dezvelind statuia lui Ştefan cel Mare, 29 aprilie 1928, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Articol din ziarul "Adevărul", 1 Mai 1928, Bucureşti - citiţi

Imagini, 1928-1940.

În iunie 1940, înainte de ocupaţia sovietică, statuia a fost evacuată la Vaslui şi instalată în acelaşi an lângă biserica "Sfântul Ioan".

Statuia la Vaslui

După eliberarea Basarabiei de către armata română, sculptura a fost readusă la Chişinău şi postată pe un loc nou, în faţa Arcului de Triumf, dezvelirea având loc la data de 25 august 1942. Pe acest soclu în anii 1939-1940 a stat statuia Regelui Ferdinand I.

Imagini, 1942-1944.

Imaginile realizate în primăvara anului 1944 arată că statuia domnitorului Ştefan cel Mare era deja demontată de pe soclul din faţa Arcului de Triumf. În acelaşi an fiind transportată la Craiova, în parcul Nicolae Romanescu, iar la 24 ianuarie 1945 expediată înapoi la Chişinău.

Monumentul în prezent (locul iniţial).

Plăcile de bronz cu hronicul monumentului, plasate la intrarea în parc.

Monumentul Ştefan cel Mare a fost amplasat în Grădina Publică pe un soclu de piatră Cosăuţi. Statuia a fost turnată în bronz. Iniţial monumentul avea pe soclu următoarele inscripţii. În faţă: «Ştefan cel Mare şi Sfânt 1456-1504». În dreapta: «Biruitor de popoare: la Lipnic, la Baia, la Vaslui, la Valea Albă, la Calla-Buga, la Scheia, la Dumbrava Roşie, pentru Ţară, Neam şi Cruce». În stânga: «Domn din munte până la Nistru, Chilia, Cetatea Albă. Ridicatu-s-au acest monument pentru veşnicirea gloriei strămoşeşti, prin osârdia d-lui Vasile Rudeanu şi cu ajutorul fiilor Basarabiei. Lucratu-s-au de către sculptorul A.M. Plămădeală şi de arhitectul E. Bernardazzi în anul 1925». Pe două plăci din piatră, fixate pe stâlpii porţii la intrarea în Grădina Publică, au fost dăltuite următoarele inscripţii: «Acest monument s-a început sub domnia regelui Ferdinand I şi s-a inaugurat sub domnia regelui Mihai I, MCMXXVIII». «Statuia de faţă s-a dezvelit în prezenţa înalţilor regenţi A.S.P. Nicolae, S.S. Miron Cristea, Patriarhul României şi Gh. Buzdugan, fiind preşedinte al Consiliului de Miniştri Vintilă I.C. Brătianu, primarul Chişinăului Gherman Pântea şi membrii Comitetului pentru ridicarea monumentului în frunte cu preşedintele, general de divizie R. Scărişoreanu, 29 aprilie 1928».

Monumentul Ştefan cel Mare a fost amplasat pe o platformă de piatră de Cosăuţi cu dimensiunea de 7,30 x 7,30 m, având trei trepte care conduceau la piedestal. Soclul din piatră cu dimensiunea de 1,85 x 1,85 m avea ca element decorativ un brâu în torsadă, iar în faţă stema Moldovei din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Statuia turnată în bronz îl redă pe Ştefan cel Mare cu mâna stângă ridicată, ţinând Sfânta Cruce, iar cu dreapta o sabie lungă. În ansamblu monumentul are înălţimea de 10 m. Menţionăm şi contribuţia inginerului Gheorghe Leviţchi, care l-a recomandat pe arhitectul Eugen Bernardazzi. Lucrarea a costat 340.000 lei.
Virgiliu Z. Teodorescu. Monumentele ridicate în oraşul Chişinău în 1918-1940. În: "Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei", Chişinău, 1992.

Bogdan Petriceicu Haşdeu, Chişinău

Sculptorul Alexandru Plămădeală lângă bustul lui B.P. Haşdeu

Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Iunie-Iulie 1938, Nr. 6-7, Chişinău

Următoarea comandă, acceptată de A. Plămădeală, fu bustul lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu. Comitetul responsabil de crearea monumentului a pus în faţa sculptorului o condiţie obligatorie – să-l execute la Bucureşti, cu ajutorul unui profesor, care fusese prezent la conferinţele ţinute la Haşdeu şi făcea parte din cercul cunoştinţelor marelui literat şi erudit. Artistul a acceptat această condiţie şi peste câtva timp locuia deja în Bucureşti. Aici el a petrecut vara anului 1936, beneficiind de un atelier din curtea teatrului naţional, pentru a lucra asupra bustului. Comitetul responsabil pentru crearea monumentului a rămas pe deplin satisfăcut de varianta prezentată de A. Plămădeală.

--------------------------------------------------

Articol parţial din revista "Viaţa Basarabiei", Iulie 1942, Nr. 7, Chișinău:

Busturile lui B.P. Haşdeu şi E.G. Gavriliţă la Chişinău

Acum câţiva ani în urmă, d. Pan Halippa a luat o lăudabilă iniţiativă pentru onorarea capitalei Basarabiei cu busturi ale unor figuri istorice, care au ilustrat pământul şi neamul românesc din Moldova dintre Prut şi Nistru. Urma să fie turnate în bronz figurile: a marelui Bogdan Petriceicu-Haşdeu, care, după gândul iniţiatorului, trebuie să stăpânească din ce în ce tot mai mult sufletul şi inspiraţia Basarabiei româneşti, renăscută la viaţa naţională; a avocatului Emanuil Gheorghe Gavriliţă, directorul primului ziar românesc la Chişinău - Basarabia, din 1906-1907; a cunoscutului naţionalist şi om de bine, Vasile V. Stroescu; a publicistului şi luptătorului basarabean Zamfir C. Arbore, a scriitorului Constantin C. Stere şi ale altora.

Pentru un început de înfăptuiri în problema ornării Chişinăului cu busturi, s-au organizat câteva serbări literare şi artistice, iar din sumele strânse pe calea aceasta s-au comandat busturile lui B.P. Haşdeu şi E.G. Gavriliţă - sculptorului Alexandru Plămădeală, bustul lui Z. Arbore - sculptoriţei Miliţa Pătraşcu, bustul lui V. Stroescu a - sculptorului Mihai Onofrei. Dar nepraznicele evenimente din vara de pomină a anului 1940 au făcut ca lucrările, începute cu destul elan, să fie părăsite. Până la evacuarea Basarabiei, s-a reuşit să se execute şi să se toarne în bronz numai busturile comandate sculptorului A. Plămădeală, fără ca să fie timp pentru ridicarea de postamente şi aşezarea busturilor. Acestea au rămas în seama scultorului A. Plămădeală, care, cu câteva zile înainte de invazia bolşevicilor, a răposat. După eliberarea Basarabiei, busturile s-au găsit în stare bună şi d. Pan Halippa le-a oferit, în numele Comitetului de iniţiativă, Primăriei Municipiului Chişinău cu condiţia că să fie ridicate pe socoteala Primăriei în locuri potrivite în incinta oraşului.

Deci, bustul lui B.P. Haşdeu a fost realizat în vara anului 1936 la Bucureşti, însă aşezarea lui pe postament, la Chişinău, nu s-a reuşit până la 28 iunie 1940, ziua în care Chişinăul a fost invadat de hoardele bolşevice, bustul fiind evacuat la Bucureşti şi repartizat Muzeului de Artă Naţională "Carol I".
După izgonirea invadatorilor ruşi de către trupele româno-germane, bustul a fost readus la Chişinău şi postat, pentru prima dată, în Grădina Publică în a doua jumătate a anului 1942.

Amplasamentul bustului lui  B.P. Haşdeu în Grădina Publică din Chişinău în anul 1942

Puţin mai târziu mutat în grădina fostului local al Corpului de Armată (vizavi de cinematograful "Patria - Emil Loteanu") şi sfinţit la 19 septembrie 1943.

Ziarul "Basarabia", 8 Septembrie 1943

În anul 1944 a fost evacuat la Craiova.

Actualmente bustul se află în curtea Muzeului Memorial "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din oraşul Câmpina, judeţul Prahova, România.

http://despresufletulmeu.wordpress.com

Regele Ferdinand I, Ialoveni

Ialoveni, Rep. Moldova.

Bustul original

Soclul existent în comuna Ialoveni

Viaţa Basarabiei, Nr. 7-8, Iulie-August 1939, Chişinău

SCURT ISTORIC

29 iunie 1939 — inaugurarea bustului Regelui Ferdinand I, montat pe soclul existent în fața primăriei, sculptor Alexandru Plămădeală (pe soclul existent din 1911 era așezat bustul Țarului Alexandru al II-lea)

Iunie 1940 — ocupația sovietică a Basarabiei, bustul demontat (distrus/dispărut)

1941 — eliberarea Basarabiei

28 noiembrie 1943 — inaugurarea noului bust al Regelui Ferdinand I, montat pe vechiul soclu, sculptor Richard Hette

1944 — ocupația sovietică a Basarabiei, bustul demontat

2016 — inaugurarea copiei monumentului Regelui Ferdinand I

Actualizat în 2016.

Unirii (proiect), Chişinău

Macheta monumentului Unirii Basarabiei cu România executată de sculptorul Alexandru Plămădeală. Monumentul constă dintr-o statuie ecvestră a Regelui Ferdinand I, din două figuri feminine, deasupra lor, pe soclu, inscripţia "27 Martie 1918", stema ţării etc.

Pe 28 martie 1938 se aprobă executarea monumentului Unirii (trebuia să fie amplasat în parcul catedralei la colţul de încrucişare al bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt cu strada A. Puşkin).

Revista "Viaţa Basarabiei", Octombrie 1938, Nr. 10, Chişinău

Deoarece în anul 1938 deja se construia un monument al Regelui Ferdinand I şi pentru a nu se ajunge la situaţia nepotrivită, unde pe un spaţiu mic ar fi două statui ale Regelui Ferdinad I, comitetul condus de domnul Pan Halippa a găsit o altă posibilitate de înfăptuire a monumentului "Unirii" prin contopirea ideii de Unire cu cea de cultură, reprezantată printr-un măreţ edificiu "Palatul Cultural al Unirii". Ideea a fost aprobată de M.S. Regele şi adusă la cunoştinţa domnului Pan Halippa la 2 august 1938.

Revista "Viaţa Basarabiei", Octombrie 1938, Nr. 10, Chişinău

Palatul Cultural al Unirii - este vorba despre clădirea actualului teatru "Mihai Eminescu" care în anul 1940, la venirea ocupanţilor sovietici, era ridicat complet, însă nefinalizat, construcţia căruia începuse încă în anii 1920.

Alexei Mateevici, Chişinău

Poetul Basarabiei / Alexie Mateevici / Preot /
născut 16 martie 1888 / în Căinari - Tighina /
răposat 13 august 1917 / în Chişinău / bolnăvindu-se pe front
FOTO 1983

Semnătura sculptorului pe bust: A. Plămădeală 1933.

Ziarul "Cuvânt moldovenesc" din 29 mai 1938:

Sfinţirea bustului pe mormântul poetului Al. Mateevici

Zilele trecute s-a sfinţit bustul ridicat la mormântul poetului Al. Mateevici din grija societăţii istorico-arheologice bisericeşti de sub preşedinţia p. c. s. părintele Const. Popovici şi osârdia d-lui prof. C. Tomescu. La sfinţire a fost lume puţină: fratele poetului d-l V. Mateevici cu doamna, d-l prof. C. Tomescu, d-l L. T. Boga din partea gazetei "Cuvânt moldovenesc", păr. Vl. Burjacovschi, păr. Mihailovici, d-l Negruţă, custodele muzeului arheologic bisericesc, d-l V. Ţepordei, d-l Sava, administratorul cimitirului. Slujba sfinţirii a fost săvârşită de P. S. Episcop Efrem Tighineanu, ajutat de un sobor de preoţi (...). Răspunsurile au fost date de corul şcoalei de cântăreţi de sub conducerea păr. Harghel. După slujba sfinţirii corul a cântat minunata poezie a lui Al. Mateevici, pusă pe note de păr. Harghel.

Ziarul "Raza" din 22 mai 1938:

 Pomenirea lui Alexie Mateevici

Joi, 19 mai, din iniţiativa Societăţii istorico-arheologice din Basarabia, s-a făcut un parastas la mormântul în veci regretatului Alexie Mateevici în cimitirul ortodox din localitate. Pomenirea s-a făcut în prezenţa P. S. Arhiereu Efrem. Păr. ic. mitrofor Const. Popovici, preşedintele societăţii, a ţinut o foarte frumoasă şi impresionantă cuvântare despre acel ce a fost preotul poet Al. Mateevici. Cu această ocazie s-a făcut şi inaugurarea bustului, ridicat de societate. Au luat parte la solemnitate: d. prof. univ. C. Tomescu, păr. ic. st. Ion Andronic, păr. ic. st. Ion Ştiuca, păr. ic. st. Vl. Burjacovschi, păr. prof. P. Danilov, păr. Vis. Popovici, d. V. Ţepordei, păr. Vl. Grosu etc. 

La 19 mai 1938 în cimitirul ortodox din Chişinău s-a inaugurat monumentul funerar al lui Alexei Mateevici. Bustul de bronz a fost executat la Bucureşti în anul 1933 de sculptorul Alexandru Plămădeală, iar postamentul de marmură în anul 1934 de inginerul G. A. Leviţchi.

Nicolae Apostolopulo, Saharna

Saharna, raionul Rezina, Rep. Moldova.

În anul 1937 sculptorul A. Plămădeală a vizitat-o pe sora sa Valentina, care locuia la Rezina. A trecut prin satul Saharna şi a rămas uimit de ingeonizitatea arhitectonică, cu care fuseseră săpate direct în stâncă chiliile din localitate.
      Deşi se afla în Rezina pentru a se odihni, el a acceptat o comandă de lucru – rudele sale l-au rugat să facă bustul fondatorului şcolii agricole din Saharna, Apostolopulo. Sculpoturul a adunat materiale biografice şi fotografiile necesare şi a plecat la Chişinău, promiţând, că până în iarnă bustul va fi gata. El s-a ţinut de cuvânt şi peste puţin timp bustul a fost instalat pe malul Nistrului, în livada şcolii agricole din Saharna.

Monumentul lui Nicolae Apostolopulo a fost dezvelit la 6 noiembrie 1937. Nu s-a păstrat. 

Ion Gh. Duca, Tighina

Inaugurarea monumentului, 19 mai 1935.

În timpul smulgerii de pe soclu, iunie 1940 (ocupaţia sovietică).

La 19 mai 1935 în grădina publică din Tighina, vis-a-vis de Cinematograful Capitol, este dezvelit bustul lui Ion Gh. Duca. Monumentul a fost demolat după îndoliata zi de 28 iunie 1940.

Bust sculptat de către Alexandru Plămădeală.