Construcţia monumentului.
Inaugurarea, 11 Noiembrie 1924.
Alte imagini după inaugurare.
Iunie 1940. Începutul ocupaţiei sovietice.
1941. Eliberarea Bucovinei.
Monumentul Unirii în anul 1942 (statuia Soldatului român și o femeie, plângândă de bucurie, este originală).
Text extras din "Monitorul Oficial", 16 noiembrie 1924:
În dimineaţa zilei de Miercuri 11 Noiembrie, ora 10, trenul Regal soseşte în gara Cernăuţi în uralele mulţimii şi sunetele Imnului Regal.
La ora 11.15 are loc în piaţa Unirii solemnitatea dezvelirii monumentului, în dreapta căruia este ridicată tribuna Regală. O mare de capete acoperă întinsa piaţă a Unirii pavoazată bogat cu mari drapele tricolore şi numeroase arcuri de triumf.
La apariţia Majestăţilor Lor, care sosesc împreună cu Alteţele Lor Regale în două automobile precedate de d. Mareşal al Curţii şi urmate de suite, considerabila mulţime le face o impresionantă manifestaţiune de dragoste care durează timp de mai multe minute.
În faţa monumentului, Majestăţile Lor sunt înâmpinate de d. preşedinte al Consiliului cu membrii guvernului şi Înaltul Cler şi conduse în tribuna Regală în care ia loc membrii guvernului şi suitele Majestăţilor Lor şi Alteţele Lor Regale în timp ce un cor compus din 1.000 de persoane intonează un imn ocazional.
După o scurtă slujbă, religioasă oficiată de către II. PP. SS. Mitropoliţi înconjuraţi de Înaltul Cler, ia cuvântul I. P. S. S. Mitropolitul Bucovinei.
După I. P. S. S. ia cuvântul d. Nistor, ministrul Bucovinei.
Apoi ia cuvântul d. general Ludovic Mircescu, comandantul diviziei VIII, care în numele comitetului de inţiativă şi de execuţie, predă monumentul d-lui primar al oraşului Cernăuţi.
Urmează apoi d. Nicolae Flondor, primarul oraşului.
La urmă d. dr. Ion Jianu, membru în comitetul de iniţiativă.
În timpul cuvântărilor de mai sus Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale au fost obiectul entuziastelor
ovaţiuni ai celor de faţă.
M. S. Regele încheind seria cuvântărilor des întrerupte de puternice aplauze şi însufleţite ovaţiuni.
Apoi MM. LL. Regele şi Regina şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Moştenitoare, se coboară din tribună şi merg să semneze "Uricul (documentul) fundaţiunii pentru monumentul Unirii din Cernăuţi", după care vizitează cu amănunţime monumentul.
În acest timp corul cântă "Hora Unirii".
La ora 12.30, M. S. Regele împreună cu M. S. Regina şi Alteţele Lor Regale trec în faţa monumentului de unde primeşte defilarea cortegiului şi a trupei.
La ora 13.20 se termină parada. M. S. Regele felicită pe d. comandant al diviziei VIII, pentru frumoasa ţinută a trupelor, după care în aclamaţiile delirante ale mulţimii ia loc împreună cu M. S. Regina şi Alteţele Lor Regale în automobilele Regale şi merge cu acelaşi ceremonial la palatul administrativ.
Laurenţiu Dragomir, revista "Noi, NU!":
În faţa Palatului Primăriei Cernăuţilor, pe un spaţiu larg, în fosta piaţă a Unirii (astăzi Piaţa Centrală), încadrată de un mic scuar de verdeaţă şi copaci, pe acest loc memorabil unde, la 28 noiembrie 1918, românii au încins Hora Unirii, în anul 1924, a fost ridicat MONUMENTUL UNIRII – opera artiştilor români, Ştefănescu – arhitect şi Burcă – sculptor, care reprezenta chipul în bronz al unui soldat român, în plină armatură, având în stânga un drapel, iar în faţă stând în genunchi, o fată: Bucovina recunoscătoare. Grupul statuar era aşezat pe un postament rotund, iar zidul în formă de semicerc, era încins cu basoreliefuri din bronz, reprezentând scene din istoria românilor (legenda lui Dragoş Vodă, cu Molda, de unde a venit numele de Moldova, decapitarea în condiţiile dramatice ale anului 1777, a domnitorului Grigore Ghica Vodă), precum şi scene din epopeea primului război mondial.
În spatele monumentului, era aşezat pe un soclu, un zimbru din bronz, care strivea sub picioare, vulturul austriac cu două capete [sculptor Spiridon Georgescu].
La ocuparea Bucovinei de către sovietici [1940], acest monument care simboliza lupta istorică de veacuri a românilor pentru Unire, este demolat. După revenirea administraţiei româneşti la Cernăuţi, în iulie 1941, pe acelaşi amplasament al pieţei din faţa Primăriei, a fost executată o replică a monumentului Unirii. Distrus din nou după 1944, în prezent, un singur fragment al acestei opere de artă, şi anume zimbrul Moldovei strivind vulturul austriac, alături de două basoreliefuri ce au aparţinut proiectului monumentului Unirii, se găsesc expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
