Macheta monumentului Unirii Basarabiei cu România executată de sculptorul Alexandru Plămădeală. Monumentul constă dintr-o statuie ecvestră a Regelui Ferdinand I, din două figuri feminine, deasupra lor, pe soclu, inscripţia "27 Martie 1918", stema ţării etc.
Pe 28 martie 1938 se aprobă executarea monumentului Unirii (trebuia să fie amplasat în parcul catedralei la colţul de încrucişare al bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt cu strada A. Puşkin).
 |
| Revista "Viaţa Basarabiei", Octombrie 1938, Nr. 10, Chişinău |
Deoarece în anul 1938 deja se construia un monument al Regelui Ferdinand I şi pentru a nu se ajunge la situaţia nepotrivită, unde pe un spaţiu mic ar fi două statui ale Regelui Ferdinad I, comitetul condus de domnul Pan Halippa a găsit o altă posibilitate de înfăptuire a monumentului "Unirii" prin contopirea ideii de Unire cu cea de cultură, reprezantată printr-un măreţ edificiu "Palatul Cultural al Unirii". Ideea a fost aprobată de M.S. Regele şi adusă la cunoştinţa domnului Pan Halippa la 2 august 1938.
Palatul Cultural al Unirii - este vorba despre clădirea actualului teatru "Mihai Eminescu" care în anul 1940, la venirea ocupanţilor sovietici, era ridicat complet, însă nefinalizat, construcţia căruia începuse încă în anii 1920.
 |
| Revista "Viaţa Basarabiei", Octombrie 1938, Nr. 10, Chişinău |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu