Perlea Averbuh, Chișinău

Bustul Perlea Averbuh

Pe verso imaginii este următorul text în rusă:

Anii 30. Portretul Averbuh (mama avocatului I.S. Averbuh). A fost instalat în cimitirul evreiesc.

Date din periodicul ”Bessarabskoe Slovo”, Nr. 1536 din 6 aprilie 1929:

Perlea Averbuh, 1871 - 5 aprilie 1929, Chișinău, decedată la vârsta de 58 de ani.

Bustul în bronz sculptat de Alexandru Plămădeală în anul 1936 a fost instalat (anul necunoscut) în Cimitirul Evreiesc din Chișinău (cartierul Sculeni).

Dumitru I. Ștefănescu, Chișinău

Monumentul lui Dumitru I. Ștefănescu, fostul director al Școlii de Viticultură din Chișinău. Bustul de bronz a fost sculptat de Alexandru Plămădeală în anul 1933 și instalat (anul necunoscut) în curtea Școlii de Viticultură din actuala stradă Sarmizegetusa, 48. Pe soclul monumentului era inscripționat: HORTICULTORULUI DESTOINIC D. I. ȘTEFĂNESCU 1882-1926. Deasupra inscripției era sculptat în piatră un strugure de vița de vie. Monumentul nu s-a păstrat.

Eroilor, Mărăndeni

Mărăndeni, raionul Fălești, Rep. Moldova.

Imagine interbelică

Monumentul Eroilor. Închinat eroilor căzuți în Primul Război Mondial pentru întregirea patriei, monumentul a fost sfințit, în 1938, de un sobor de preoți, din care a făcut parte și părintele misionar al Eparhiei Bălțiului - Dimitrie Balaur. Monumentul a fost surprins într-un clișeu fotografic interbelic, unde se observă că aceasta a avut forma unui stâlp din piatră, pe latura din față fiind fixat, probabil, în bronz, un bărbat în haine de militar.
Iulian Rusanovschi. Mărăndeni - Monumentul Eroilor. În cartea: ”Războiul Monumentelor”, 2018, Chișinău.

Monumentul Eroilor cu statuia Soldatului Român din Mărăndeni. Nu s-a păstrat.

Regele Carol II, Dondușeni

Dondușeni, Rep. Moldova.

Despre acest bust aflăm dintr-o comunicare a Prefecturii județului Soroca către Ministerul Cultelor și Artelor din 09 aprilie 1937, unde se comunică faptul că la 15 septembrie 1935 a fost dezvelit bustul bronzat al Regelui Carol al II-lea, cu ocazia împlinirii a cinci ani de la glorioasa sa domnie. Bustul a fost ridicat din inițiativa Comitetului de Expoziție, în frunte cu președintele deputat Al. Mihailă. Bustul avea 0.80m înălțime, iar pentru edificarea sa au fost alocați 8000 lei.
Iulian Rusanovschi. Dondușeni - Bustul Regelui Carol al II-lea. În cartea: ”Războiul Monumentelor”, 2018, Chișinău.

Regele Carol II, Șumna

Șumna, raionul Râșcani, Rep. Moldova.

Monumentul a fost înălțat în amintirea și onoarea Înaltei vizite a M.S. Regelui Carol al II-lea în această localitate, eveniment ce s-a petrecut la 2 iunie 1935. Bustul a fost ridicat din inițiativa lui Grigore Dobija și avea o înălțime de aproximativ de 3m, iar postamentul avea un diametru de 0.60m. Lucrările de construcție au costat aproximativ 10.000 lei. Monumentul nu s-a păstrat.
Iulian Rusanovschi. Șumna - Bustul Regelui Carol al II-lea. În cartea: ”Războiul Monumentelor”, 2018, Chișinău.

Dimitrie Cantemir, Cozmeni

Cozmeni (Coțmani, Chițmani), regiunea Cernăuți, Ucraina.

În comuna [orașul] Cozmeni a existat, în interbelic, bustul voievodului Dimitrie Cantemir, construit pe cheltuiala Comitetului școlar al liceului [Dimitrie Cantemir], la inițiativa profesorului Pentilie Pantelimon, în anul 1935. Monumentul avea o înălțime de 3.84m și lățimea de 1.20m.
Iulian Rusanovschi. Cozmeni - Bustul voievodului Dimitrie Cantemir. În cartea: ”Războiul Monumentelor”, 2018, Chișinău.

Vasile Stroescu, Brânzeni

Brânzeni (în trecut Brânzenii Vechi), raionul Edineț, Rep. Moldova.

Într-o scrisoare prin care se reflecta activitatea Căminului Cultural Vasile Stroescu din Brânzenii Vechi, de la înființare și până în iunie 1939, președintele Căminului - inginer Gheorghe Bujor, amintea că în localitate fusese ridicat un bust în amintirea mecenatului Vasile Stroescu. Monumentul nu s-a păstrat.

Iulian Rusanovschi. Brânzenii Vechi - Bustul lui Vasile Stroescu. În cartea: ”Războiul Monumentelor”, 2018, Chișinău.

Regele Ferdinand I, Ţepilova

Ţepilova, raionul Soroca, Rep. Moldova.

Imagine interbelică

Vechiul postament
Sursa: Guvern24

2017. Inaugurarea copiei a bustului
aşezat pe vechiul postament.
Sursa: Observatorul de Nord

Inscripţia pe postamentul interbelic:
CINSTIRE ŞI VEŞNICĂ POMENIRE
EROULUI M.S.R. FERDINAND

Din iniţiativa săteanului Ilie Volcenco, în anul 1934 s-a început opera de ridicare a unui bust din bronz închinat Regelui întregitor de Ţară – Ferdinand I.

În acest sens, s-a format un comitet de iniţiativă compus din invalizii de război Ilie Volcenco (preşedinte şi casier), Ion Zamfirescu (secretar), Ion Bujor, Cosma Ciobanu şi Iacob Şerviţenco, Pavel Moraru, Ifim Herghelegiu, Chirică Moraru.

Aprobarea necesară pentru ridicarea bustului a fost obţinută în urma demersurilor efectuate de către Societatea „Cultul Eroilor”, regionala Basarabia. Satul Ţepilova Mare nu avea biserică şi aduna în total aproximativ 200 de persoane, fiind parte componentă a comunei Ocolina, aşezat la o distanţă de 5 km faţă de oraşul Soroca.

Monumentul a fost ridicat în mijlocul satului, iar costurile s-au estimat la 43.028 lei.

Bustul, ce reprezenta chipul Regelui Ferdinand, a fost aşezat pe un postament din piatră de Cosăuţi.

Fondurile necesare pentru ridicarea monumentului au fost colectate prin donaţii benevole de la locuitorii din cuprinsul judeţului Soroca. Piatra pentru postament a fost achiziţionată de la cariera din Cosăuţi, iar postamentul a fost lucrat de către sculptorul Ion Şindilă din Cosăuţi.

Inaugurarea monumentului a fost preconizată pentru data de 14 septembrie 1937.

În anul 1940, în timpul ocupaţiei ruseşti, bustul a fost ascuns de localnici. În următorul an, 1941, la revenirea administraţiei autohtone româneşti este predat autorităţilor Române şi evacuat undeva în România.

În anul 2017 la Ţepilova a fost dezvelit copia bustului Regelui Ferdinand I aşezat pe vechiul postament interbelic.

Sursa: Guvern24

Regele Carol II, Doroşăuţi

Doroşăuţi, raionul Zastavna, Ucraina.

Ziarul "Cuvântul", 6 Septembrie 1930, Bucureşti

Solemnitatea dezvelirii monumentului Regelui Carol al II-lea a avut loc în data de 31 august 1930.
Nu s-a păstrat.

Monumente planificate (nerealizate)

Regele Ferdinand I, Cernăuţi

La 18 martie 1938 comitetul de iniţiativă având ca preşedinte pe mitropolitul Visarion Puiu secondat de profesorul universitar Ion I. Nistor, acţiona pentru realizarea şi amplasarea în oraşul Cernăuţi a unui monument al regelui Ferdinand I. Cu acest prilej a fost lansat un apel pentru ajutor material. Se cerea Ministerului Cultelor şi Artelor să înscrie în bugetul anului viitor sumele necesare realizării acestui monument. Evenimentele politico-militare ale anilor care au urmat n-au mai permis finalizarea acestei iniţiative.
Virgiliu Z. Teodorescu. Contribuţii la istoria unor monumente dedicate cinstirii regelui Ferdinand I. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004. 

Simeon Murafa, Soroca

Revista "Viaţa Basarabiei", Decembrie 1938, Nr. 12, Chişinău

Bustul juristului Simeon Murafa nu a fost instalat niciodată într-un loc public la Soroca. În iunie 1940 în Basarabia au năvălit hoardele bolşevice. 

Ştefan cel Mare, Varniţa

Revista "Luminătorul", Nr. 5, Chişinău 1 martie 1932

Revista "Luminătorul", Nr. 9-10, Chişinău 1-15 mai 1932

La începutul anilor 1930 se strângeau bani pentru instalarea unui bust al domnitorului Ştefan cel Mare, în faţa primăriei din satul Varniţa. Ulterior s-a renunțat la realizarea acestui monument, probabil pentru ridicarea Monumentului Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, în același loc (în fața primăriei).

Monumentul Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, Varniţa
La mijlocul anilor 1930 Societatea (căminul cultural) ”Sfântul Gheorghe” din Varnița a hotărât să ridice Monumentul Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, deși la începutul anilor 1930 aceeași Societate strângea deja bani pentru ridicarea unui monument lui Ștefan cel Mare, ulterior renunțând. Monumentul Eroilor cu Ferdinand trebuia să fie amplasat în fața primăriei, unde înainte de 1918 era așezat țarul rușilor. Nu există informații nici fotografii privitoare la inaugurarea Monumentului Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I până la invazia rușilor în anul 1940. Contrar acestui fapt, în anul 2018 la Varnița a fost inaugurat un monument nou al Regelui Ferdinand I, iar în spatele postamentului este descris istoricul monumentului și că s-ar fi ridicat în 1939. Noul monument a fost amplasat în fața clădirii în care în perioada interbelică își avea sediul Primăria Varnița.

Alexei Mateevici, Căinari
În anul 1936 s-a format un comitet pentru construcția monumentului poetului Alexei Mateevici la Căinari, localitatea sa natală. Însă date privitoare la inaugurarea unui asemenea monument în Căinari, până în anul 1940, lipsesc.

Monumentul Unirii, Chişinău

Vezi Monumentul Unirii (proiect) 

Toma Ciorbă, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Iunie-Iulie 1938, Nr. 6-7, Chişinău

În iarna anului 1938 Societatea medicilor l-a rugat pe A. Plămădeală să execute bustul medicului T. Ciorbă, decedat recent. La crearea acestui bust, Plămădeală aproape că nu s-a folosit de fotografii – îl ţinea bine minte pe prietenul său, căci împrietenise până la urmă, cu toată diferenţa de vârstă. Sculptorul a reuşit să găsească mijloace plastice pentru a exprima imensa forţă spirituală, ce alimenta viaţa acestei figuri de prim rang. Bustul medicului a fost turnat în bronz şi instalat în faţa intrării spitalului pentru copii. [citat, sursa necunoscută]

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Colegiul medicilor din judeţul Lăpuşna şi municipiul Chişinău la 4 iulie 1939, cu concursul Primăriei oraşului, a iniţiat ridicarea bustului dr. Toma Ciorbă, întemeietorul spitalului de contagioşi şi director timp de 36 de ani al acestei instituţii. Lucrarea a fost comandată sculptorului Alexandru Plămădeală. Planul de situaţie, însoţit de celelalte componente ale dosarului, a fost înaintat Comisiei Superioare a Monumentelor Publice. Luând în dezbatere proiectul, a consemnat în Jurnalul 498 din 22 iunie 1939 aprobarea realizării şi amplasarea monumentului.
Virgiliu Z. Teodorescu. Monumentele ridicate în oraşul Chişinău în 1918-1940. În: "Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei", Chişinău, 1992.

Este vorba despre actualul spital "Toma Ciorbă" de pe bulevardul Ştefan cel Mare, 163. Monumentul nu a fost realizat. În luna iunie 1940 Basarabia este invadată de hoardele bolşevice.

Nicolae Grigorescu, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Iulie-August 1939, Nr. 7-8, Chişinău

Piaţeta Nicolae Grigorescu.
Imagine aeriană nemţească din 3 mai 1944

Piaţeta Nicolae Grigorescu s-a aflat la încrucişarea actualelor străzi Alexandru cel Bun şi Sfatul Ţării (în prezent nu mai există). Inaugurarea monumentului pictorului Nicolae Grigorescu nu a avut loc. În iunie 1940 Basarabia este ocupată de bolşevicii ruşi.

 

Mihai Eminescu, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Mai 1939, Nr. 5, Chişinău

Ziarul "Basarabia", 6 Noiembrie 1941

Profesorimea din Chişinău, în şedinţa sa din 2 noiembrie 1941 a hotărât să ridice un bust poetului Mihai Eminescu.

Bustul nemuritorului scriitor român va fi instalat în grădina publică, în locul bustului lui Puşkin, care va fi transportat la un muzeu.

Monument nerealizat înainte de invadarea hoardelor ruseşti în 1944.

Regina Maria, Chişinău

În  oraşul Chişinău în anul 1939 s-au declanşat acţiunile pentru realizarea unui monument regina Maria. Lucrarea a fost încredinţată pentru modelare sculptorului Oscar Spathe. Evenimentele anului 1940 au blocat finalizarea acţiunii.
Virgiliu Z. Teodorescu. Simboluri de cinstire dedicate reginei Maria. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004.

Zamfir Arbore, Chişinău
Pe timpul României Mari se preconiza realizarea unei alei istorice cu chipuri basarabene, printre care şi bustul lui Zamfir Arbore, de sculptoriţa Miliţa Petraşcu.

Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Octavian Goga, Chişinău

În perioada interbelică se vorbea despre ridicarea unui monument în bronz lui Octavian Goga în parcul Carol, în prezent scuarul Consiliului Europei dintre străzile Alexei Mateevici, Constantin Stere şi Mihail Kogălniceanu.

Revista "Viaţa Basarabiei", Mai 1939, Nr. 5, Chişinău

Monumentul eroilor ardeleni, Chişinău

În anii 1930 revista chişinăueană "Prut şi Nistru" luase iniţiativa ridicării unui monument al eroilor ardeleni căzuţi în gara Chişinău.

Revista "Prut şi Nistru", Noiembrie-Decembrie 1935, Nr. 15-16, Chişinău

Postare actualizată în anul 2019.

Ştefan Octavian Iosif, Hotin

"Ţara Bârsei", Mai-Iunie 1933, Nr. 3, Braşov

Revista "Gândirea", 1 Septembrie 1921, Nr. 9, Cluj

Popas în Cetatea Hotinului, de Emanuel Voinescu
în "Universul Literar", 21 Octombrie 1939, Nr. 42, Bucureşti

Bustul poetului Ştefan Octavian Iosif din oraşul Hotin a fost realizat de sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad (după alte surse Horia Boambă) și dezvelit la 4 decembrie 1921. Nu s-a păstrat.

Regele Ferdinand I, Bazargic

La Bazargic, judeţul Caliacra, azi în Bulgaria, la 8 noiembrie 1927 a fost dezvelit monumentul regelui Ferdinand I în curtea regimentului 40 lnfanterie.
Virgiliu Z. Teodorescu. Contribuţii la istoria unor monumente dedicate cinstirii regelui Ferdinand I. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004.

Ion Gh. Duca, Bălţi

Zilele acestea se va inaugura în cadrul unei solemnități, bustul lui I. Gh. Duca sculptat de domnișoara Hociung din București și așezat pe aleea centrală a grădinii publice. La solemnitate vor fi invitate personalitățile din întreaga Basarabie. Monumentul a fost ridicat prin osârdia conducătorilor Primăriei municipiului în frunte cu domnii primar avocat Mihail Cucer și ajutor de primar avocat Grigorie Sadovici și Marc Dimentberg.
Ziarul ”Dimineața”, 5 noiembrie 1937.

Bustul lui Ion Gh. Duca din Bălți, de sculptorița Florica Hociung, a fost inaugurat în luna noiembrie a anului 1937. În iunie 1940 a fost demontat din cauza ocupației sovietice a Basarabiei.

Regele Ferdinand I, Şaba

Un alt bust al regelui Ferdinand I a fost aşezat în localitatea Şaba, comună suburbană a oraşului Cetatea Albă. În cazul acestei lucrări avem o informaţie relevantă a ceea ce s-a întâmplat cu momentul când ocupaţia sovietică în anul 1940 s-a manifestat împotriva oricărei dovezi de apartenenţă la noţiunea de român şi România. Ostaşii Armatei Roşii au tras cu armele în monument ţintind faţa şi mai ales ochii. După revenirea administraţiei româneşti, în anul 1943, se cereau date despre autorul bustului făcându-se precizările că în cazul indisponibilităţii, lucrarea să fie încredinţată spre refacere (restaurare ?!) sculptorului Ion Pantazi. Informaţia este oferită de Jurnalul Comisiei Superioare a Monumentelor Publice încheiat la 24 februarie 1943, când a fost luată în discuţie această problemă. La 7 aprilie 1943 se constata că în urma cercetărilor întreprinse bustul a fost realizat de sculptorul Vasile D. Leorda. În anul 1938 problema acestei realizări fusese în atenţia comisiei care îi avizase amplasarea în Basarabia. Jurnalul încheiat la 15 mai 1938 includea şi această aprobare. În anul 1943, după documentarea întreprinsă, comisia adopta următoarele măsuri: lucrarea să fie încredinţată autorului spre refacere sau unui delegat al său; dacă este vorba de o lucrare nouă se putea încredinţa oricărui artist plastic. Evenimentele ulterioare n-au permis finalizarea acestei refaceri.
Virgiliu Z. Teodorescu. Contribuţii la istoria unor monumente dedicate cinstirii regelui Ferdinand I. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004.

Bustul Regelui Ferdinand I din Șaba a fost sculptat de Vasile D. Leorda și inaugurat în anul 1938 sau 1939. În anul 1940 Basarabia este ocupată de sovietici. După eliberare, 1941, bustul Regelui Ferdinand I a fost găsit deteriorat, în el trăgându-se cu arma. În anul 1943 se dorea restaurarea bustului sau realizarea unei noi lucrări. Evenimentele ulterioare au stopat reinstalarea acestei sculpturi.

Ion Gh. Duca, Leova

Dezvelirea monumentului lui Ion Gh. Duca din Leova a avut loc pe data de 21 noiembrie 1937. În luna iunie a anului 1940 a fost demontat din cauza ocupației sovietice a Basarabiei.

Vasile Stroescu, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Ziarul "Basarabia", 8 Septembrie 1943

Bustul lui Vasile Stroescu din Chişinău, sculptat în anul 1942 sau 1943 de Mihai Onofrei, a fost sfinţit în data de 19 septembrie 1943 împreună cu alte trei figuri basarabene: Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexandru Donici şi Emanuil Gavriliţă. Monumentul a fost instalat în grădina fostului local al Corpului de Armată, vizavi de Teatrul Naţional (azi cinematograful central "Patria - Emil Loteanu"). În anul 1944 toate cele patru busturi, inclusiv Vasile Stroescu, sunt evacuate la Craiova.

Ion Gh. Duca, Soroca

Bustul lui Ion Gh. Duca în Grădina Publică din Soroca
Imagine oferită de domnul Şerban Caloianu

Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Solemnitatea dezvelirii bustului Ion Gh. Duca de la Soroca a avut loc la 6 noiembrie 1934, sculptor Oscar Han.
S-a aflat în Grădina Publică la încrucişarea actualelor străzi Mihai Eminescu (atunci str. Ion Gh. Duca) şi Ştefan cel Mare. În iunie 1940 Basarabia este ocupată de sovietici, monumentul probabil a avut aceeaşi soartă ca bustul lui Ion Gh. Duca din Tighina.

Bogdan Petriceicu Haşdeu, Bolgrad

Bolgrad, Ucraina.

Imagine de pe coperta revistei "Viaţa Basarabiei", Ianuarie-Februarie 1944, Nr. 1-2

În perioada interbelică un comitet din Bolgrad a iniţiat ridicarea monumentului lui B.P. Haşdeu. Bustul a fost sculptat de Ion C. Dimitriu-Bârlad, dar în anul 1939 încă nu era înălţat. Probabil nu s-a reuşit inaugurarea monumentului până la invazia rusească din iunie 1940. După eliberarea Basarabiei monumentul lui B.P. Haşdeu a fost dezvelit în anul 1942 sau 1943. În 1944 ocupantul rus revine. Soarta ulterioară a bustului nu o cunosc.
Postamentul din imagine a fost construit în anul 1911, pe care inițial era așezat bustul întemeietorului Bolgradului - Ivan Inzov.

Ion Antonescu, Chişinău

Monumentul Mareşalului Ion Antonescu ridicat într-un pavilion din Grădina Publică din Chişinău pentru Expoziţia Dezrobirii Basarabiei, organizată în anul 1942.

Regele Ferdinand I, Nisporeni

Nisporeni, Rep. Moldova.

Monumentul Regelui Ferdinand I Întregitorul,
de la Nisporeni

Ziarul "Basarabia", 14 August 1943

   În bogata şi frumoasă comună Nisporeni, din judeţul Lăpuşna, din iniţiativa locuitorilor, din îndemnul prim pretorului Zaharianu, cu sprijinul d-lui locot.-colonel Teodorescu, prefect pe atunci al judeţului Lăpuşna, pe un platou, în centrul comunei, în faţa judecătoriei, pe locul unde se împopoţonase pe vremuri bustul Ţarului Alexandru II al Rusiei, a fost ridicat în bucuria entuziastă a Românilor, monumentul Marelui Rege Ferdinand I Întregitorul, simbolul veşnicii Uniri şi a recunoştinţei basarabenilor, pentru eliberarea de sub jugul rusesc.

   În zilele cernite din Iunie 1940, evreii în ura lor nebună contra a tot ce este măreţ şi frumos românesc, au dat jos monumentul Regelui, pângărindu-l.

Bustul de bronz al Regelui Ferdinand I, sculptat de Alexandru Plămădeală, a fost expus mai întâi la Chișinău, lângă statuia lui Ștefan cel Mare (ziarul ”Viața Basarabiei”, 13.10.1938, Chișinău). Monumentul fiind inaugurat la Nisporeni în ziua de 17 octombrie 1938. Chipul Regelui fusese instalat pe un soclu existent, pe care cândva era așezat bustul Țarului Alexandru al II-lea.

În anul 2016 la Nisporeni a avut loc inaugurarea unui nou monument al Regelui Ferdinand I. Soclul a fost restabil după modelul celui vechi, însă bustul a fost sculptat fără cască pe cap.

Actualizat.