Alexei Mateevici, Chişinău

Poetul Basarabiei / Alexie Mateevici / Preot /
născut 16 martie 1888 / în Căinari - Tighina /
răposat 13 august 1917 / în Chişinău / bolnăvindu-se pe front
FOTO 1983

Semnătura sculptorului pe bust: A. Plămădeală 1933.

Ziarul "Cuvânt moldovenesc" din 29 mai 1938:

Sfinţirea bustului pe mormântul poetului Al. Mateevici

Zilele trecute s-a sfinţit bustul ridicat la mormântul poetului Al. Mateevici din grija societăţii istorico-arheologice bisericeşti de sub preşedinţia p. c. s. părintele Const. Popovici şi osârdia d-lui prof. C. Tomescu. La sfinţire a fost lume puţină: fratele poetului d-l V. Mateevici cu doamna, d-l prof. C. Tomescu, d-l L. T. Boga din partea gazetei "Cuvânt moldovenesc", păr. Vl. Burjacovschi, păr. Mihailovici, d-l Negruţă, custodele muzeului arheologic bisericesc, d-l V. Ţepordei, d-l Sava, administratorul cimitirului. Slujba sfinţirii a fost săvârşită de P. S. Episcop Efrem Tighineanu, ajutat de un sobor de preoţi (...). Răspunsurile au fost date de corul şcoalei de cântăreţi de sub conducerea păr. Harghel. După slujba sfinţirii corul a cântat minunata poezie a lui Al. Mateevici, pusă pe note de păr. Harghel.

Ziarul "Raza" din 22 mai 1938:

 Pomenirea lui Alexie Mateevici

Joi, 19 mai, din iniţiativa Societăţii istorico-arheologice din Basarabia, s-a făcut un parastas la mormântul în veci regretatului Alexie Mateevici în cimitirul ortodox din localitate. Pomenirea s-a făcut în prezenţa P. S. Arhiereu Efrem. Păr. ic. mitrofor Const. Popovici, preşedintele societăţii, a ţinut o foarte frumoasă şi impresionantă cuvântare despre acel ce a fost preotul poet Al. Mateevici. Cu această ocazie s-a făcut şi inaugurarea bustului, ridicat de societate. Au luat parte la solemnitate: d. prof. univ. C. Tomescu, păr. ic. st. Ion Andronic, păr. ic. st. Ion Ştiuca, păr. ic. st. Vl. Burjacovschi, păr. prof. P. Danilov, păr. Vis. Popovici, d. V. Ţepordei, păr. Vl. Grosu etc. 

La 19 mai 1938 în cimitirul ortodox din Chişinău s-a inaugurat monumentul funerar al lui Alexei Mateevici. Bustul de bronz a fost executat la Bucureşti în anul 1933 de sculptorul Alexandru Plămădeală, iar postamentul de marmură în anul 1934 de inginerul G. A. Leviţchi.