marți, 2 februarie 2016

Monumente planificate

Regele Ferdinand I, Cernăuţi
La 18 martie 1938 comitetul de iniţiativă având ca preşedinte pe mitropolitul Visarion Puiu secondat de profesorul universitar Ion I. Nistor, acţiona pentru realizarea şi amplasarea în oraşul Cernăuţi a unui monument al regelui Ferdinand I. Cu acest prilej a fost lansat un apel pentru ajutor material. Se cerea Ministerului Cultelor şi Artelor să înscrie în bugetul anului viitor sumele necesare realizării acestui monument. Evenimentele politico-militare ale anilor care au urmat n-au mai permis finalizarea acestei iniţiative.
Virgiliu Z. Teodorescu. Contribuţii la istoria unor monumente dedicate cinstirii regelui Ferdinand I. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004. 
Simeon Murafa, Soroca

Monumentul Unirii, Chişinău

Toma Ciorbă, Chişinău

Nicolae Grigorescu, Chişinău
Mihai Eminescu, Chişinău

Regina Maria, Chişinău
În  oraşul Chişinău în anul 1939 s-au declanşat acţiunile pentru realizarea unui monument regina Maria. Lucrarea a fost încredinţată pentru modelare sculptorului Oscar Spathe. Evenimentele anului 1940 au blocat finalizarea acţiunii.
Virgiliu Z. Teodorescu. Simboluri de cinstire dedicate reginei Maria. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004.
Zamfir Arbore, Chişinău
Pe timpul României Mari se preconiza realizarea unei alei istorice cu chipuri basarabene, printre care şi bustul lui Zamfir Arbore, de sculptoriţa Miliţa Petraşcu (nerealizat).
Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Octavian Goga, Chişinău
În perioada interbelică se vorbea despre ridicarea unui monument în bronz lui Octavian Goga în parcul Carol, în prezent scuarul Consiliului Europei dintre străzile Alexei Mateevici, Constantin Stere şi Mihail Kogălniceanu.
Revista "Viaţa Basarabiei", Mai 1939, Nr. 5, Chişinău

Monumentul eroilor ardeleni, Chişinău
În anii 1930 revista chişinăueană "Prut şi Nistru" luase iniţiativa ridicării unui monument al eroilor ardeleni căzuţi în gara Chişinău.
Revista "Prut şi Nistru", Noiembrie-Decembrie 1935, Nr. 15-16, Chişinău

miercuri, 27 ianuarie 2016

Eroilor, Friedenstal

Friedenstal, raionul Arciz, Ucraina.

.
Monumentul eroilor la poalele scărilor bisericii





















Monumentul eroilor din Friedenstal, ridicat în 1929, 3.78m, autor August Frieşter.
Nu s-a păstrat.

sâmbătă, 16 ianuarie 2016

Ştefan Octavian Iosif, Hotin

"Ţara Bârsei", Mai-Iunie 1933, Nr. 3, Braşov
Revista "Gândirea", 1 Septembrie 1921, Nr. 9, Cluj




Popas în Cetatea Hotinului, de Emanuel Voinescu
în "Universul Literar", 21 Octombrie 1939, Nr. 42, Bucureşti
























Bustul poetului Ştefan Octavian Iosif din oraşul Hotin a fost realizat de sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad.
Nu s-a păstrat.

miercuri, 23 decembrie 2015

Mihai Eminescu, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Mai 1939, Nr. 5, Chişinău
Ziarul "Basarabia", 6 Noiembrie 1941
Profesorimea din Chişinău, în şedinţa sa din 2 noiembrie 1941 a hotărât să ridice un bust poetului Mihai Eminescu.
Bustul nemuritorului scriitor român va fi instalat în grădina publică, în locul bustului lui Puşkin, care va fi transportat la un muzeu.
Monument nerealizat înainte de invadarea hoardelor ruseşti în 1944.

marți, 1 decembrie 2015

Eroilor, Rezina

Rezina, Rep. Moldova.
Aşa ar fi putut să arate, conform amintirilor martorilor oculari, monumentul înălţat în 1936.
Schiţă de Ion Perciun
Schiţa dlui Ion Perciun
Schiţa dlui Ion Perciun





















Articol din ziarul "Cuvânt Moldovenesc", 8 iunie 1936:
Ziua de 21 mai 1936 în Rezina a fost sărbătorită cu o deosebită solemnitate prilejuită de dezvelirea şi sfinţirea monumentului ridicat în cinstea eroilor căzuţi pentru integritatea Patriei. După slujba religioasă din biserica locală numeroasa asistenţă – autorităţi, şcolari, grăniceri, premilitari şi numeros public s-au îndreptat cu steagurile bisericeşti spre cimitirul vechi, unde a fost ridicat din iniţiativa d. A. Apostol, directorul şcolii de arte şi meserii monumentul eroilor căzuţi pentru integritatea neamului. Lângă monument au luat locul preoţii cu corul bisericesc, invalizii de război şi străjerii şcolilor primare din Rezina. S-a oficiat un parastas după care domnii căpitani Nicolai şi Beldiman au făcut apelul invalizilor şi eroilor căzuţi pentru patrie. Străjerii şcolilor primare au cântat „Tatăl nostru”. La ora 12 s-a păstrat un minut de reculegere. Au urmat cuvântările părintelui Caracicovschi despre însemnătatea zilei, d. A. Apostol care a rostit o foarte însufleţită cuvântare proslăvind pe cei care şi-au jertfit viaţa pentru patrie, dl profesor de la gimnaziu C. Dihoiu de asemenea a ţinut o emoţionantă cuvântare despre eroii neamului, dl căpitan Nicolai a arătat istoricul monumentului nou ridicat, aducând mulţumiri d. A. Apostol, directorul corpului didactic şi elevilor şcolii de arte şi meserii care prin efortul lor moral şi material au ridicat monumentul. A urmat depunerea coroanelor de către şcoli, premilitari, invalizi şi formalităţile predării monumentului primăriei or. Rezina.