sâmbătă, 26 aprilie 2200

Statui și busturi

LISTA STATUILOR ȘI BUSTURILOR CU DATA INAUGURĂRII
30 octombrie 1921 — Stan Poetaş, Soroca (sculptor George Dimitriu)
4 decembrie 1921 — Ştefan Octavian Iosif, Hotin (de Ion Dimitriu-Bârlad sau Horia Boambă)
1922 — Statuia Ostaşului Român, Chilia Nouă
11 noiembrie 1924 — Statuia Unirii, Cernăuţi (sculptor Teodor Burcă)
Toamna 1925 — Lupoaica Romei cu doi copii gemeni, Chişinău (sculptor Ettore Ferrari)
8 noiembrie 1927 — Regele Ferdinand I, Bazargic
29 aprilie 1928 — Ştefan cel Mare, Chişinău (sculptor Alexandru Plămădeală)
26 octombrie 1928 — Dimitrie Onciul, Cernăuţi (sculptor Corneliu Medrea)
3 noiembrie 1929 — Statuia Eroilor, Bazargic (sculptor Ioan Iordănescu)
31 august 1930 — Regele Carol II, Doroşăuţi
7 decembrie 1930 — Mihai Eminescu, Cernăuţi (sculptor Richard Hette)
29 octombrie 1933 — Monumentul Eroilor cu bustul Soldatului Român, Satu Nou
6 noiembrie 1934 — Ion Gh. Duca, Soroca (sculptor Oscar Han)
19 mai 1935 — Ion Gh. Duca, Tighina (sculptor Alexandru Plămădeală)
15 septembrie 1935 — Regele Carol II, Dondușeni
2 iunie 1936 — Regele Ferdinand I, Văşcăuţi (sculptor Didi Almăjeanu (Vișineanu))
15 iunie 1936 — Alexandru Donici, Chişinău (sculptor Alexandru Plămădeală)
28 noiembrie 1936 — Ion I.C. Brătianu, Cernăuţi (sculptor Vasile Demetrescu-Brăila)
29 iunie 1937 — Ioan Vodă cel Cumplit, Cahul (sculptor Teodor Burcă)
14 septembrie 1937 — Regele Ferdinand I, Ţepilova
27 septembrie 1937 — Regele Ferdinand I, Rezina (sculptor Alexandru Plămădeală)
28 septembrie 1937 — Regele Ferdinand I, Cetatea Albă
28 octombrie 1937 — Josef Hlávka, Cernăuţi (sculptor Alexandru Severin)
4 noiembrie 1937 — Regele Ferdinand I, Ismail (sculptor Ion Dimitriu-Bârlad)
5 noiembrie 1937 — Vasile Lupu, Orhei (sculptor Oscar Han)
6 noiembrie 1937 — Nicolae Apostolopulo, Saharna (sculptor Alexandru Plămădeală)
21 noiembrie 1937 — Ion Gh. Duca, Leova
Noiembrie 1937 — Ion Gh. Duca, Bălţi (sculptor Florica Hociung)
19 mai 1938 — Alexei Mateevici, Chişinău (sculptor Alexandru Plămădeală)
Primăvara sau iunie 1938 — Gheorghe Munteanu Murgoci, Balcic
19 iunie 1938 — Nicolae Filipescu, Bazargic (sculptor Oscar Spaethe)
17 octombrie 1938 — Regele Ferdinand I, Nisporeni (sculptor Alexandru Plămădeală)
1938 — Monumentul Eroilor cu statuia Soldatului Român, Mărăndeni
5 februarie 1939 — Regele Ferdinand I, Chişinău (sculptor Oscar Han)
18 iunie 1939 — Regele Ferdinand I, Silistra (sculptor Ion Dimitriu-Bârlad)
29 iunie 1939 — Regele Ferdinand I, Ialoveni (sculptor Alexandru Plămădeală)
25 decembrie 1939 — Ştefan cel Mare, Cetatea Albă
1937 sau 1938 — Ion I.C. Brătianu şi Alexandru C. Constantinescu, Silistra
1938 sau 1939 — Regele Ferdinand I, Şaba (sculptor Vasile D. Leorda)
193? — Regina Maria, Balcic (sculptor Oscar Han)
193? — Ion Ciorescu, Ciorescu (sculptor Alexandru Plămădeală)
193? — Dumitru I. Ștefănescu, Chișinău 
(sculptor Alexandru Plămădeală)
193? — Perlea Averbuh, Chișinău 
(sculptor Alexandru Plămădeală)
193? — Regele Carol II, Șumna
193? — Vasile Stroescu, Brânzeni
193? — Dimitrie Cantemir, Cozmeni
SCULPTURI MUTATE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 
Statuia Ostaşului Român, Chilia Nouă — mutată din Piața Centrală în Grădina Publică
SCULPTURI EXPUSE MAI ÎNTÂI ÎN ALT ORAȘ 
Vasile Lupu, Orhei — expus mai întâi în fața Ateneului Român din București
Regele Ferdinand I, Chişinău — expus mai întâi în fața Ateneului Român din București
Regele Ferdinand I, Nisporeni — expus mai întâi la Chișinău lângă statuia Ștefan cel Mare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Iunie 1940 — Ocupația Sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord. Majoritatea statuilor și busturilor au fost demontate, unele evacuate în România de astăzi.

SCULPTURI RĂMASE PE LOCURILE SALE SUB OCUPAȚIA SOVIETICĂ DIN ANII 1940-1941
Alexei Mateevici, Chişinău
Lupoaica Romei, Chişinău (în anul 1942 mutată în Grădina Publică din Chișinău)
Josef Hlávka, Cernăuţi
Septembrie 1940 — Cadrilaterul este cedat definitiv Bulgariei. Toate statuile și busturile sunt demontate, unele evacuate în România de astăzi.

SCULPTURI EVACUATE ȘI INSTALATE ÎN ALT ORAȘ
Ştefan cel Mare, Chişinău — instalat în anul 1940 la Vaslui
Regele Ferdinand I, Ismail — instalat în anul 1940 la Tulcea
Vasile Lupu, Orhei — instalat în anul 1940 la Iași
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1941 — Eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord.

SCULPTURI REINSTALATE ȘI DATA REINAUGURĂRII
20 iulie 1942 — Regele Ferdinand I, Ismail (reinstalat pe locul inițial)
25 august 1942 — Ştefan cel Mare, Chişinău (instalat pe soclul Regelui Ferdinand I)
1942 — Vasile Lupu, Orhei (reinstalat pe locul inițial)
1942 — Statuia Unirii, Cernăuţi (reinstalată pe locul inițial)
1942 — Ştefan cel Mare, Cetatea Albă (reinstalat pe locul inițial)
19 septembrie 1943 — Alexandru Donici, Chişinău (reinstalat într-un loc nou)
28 noiembrie 1943 — Regele Ferdinand I, Ialoveni (bust nou instalat pe locul inițial, sculptor Richard Hette)
194? — Stan Poetaş, Soroca

SCULPTURI INSTALATE PRIMA DATĂ ÎNTR-UN LOC PUBLIC
1942 — Ion Antonescu, Chişinău
1942 — Bogdan Petriceicu Haşdeu, Chişinău (reinaugurat în alt loc la 19 septembrie 1943) (sculptor Alexandru Plămădeală)
19 septembrie 1943 — Emanuil Gavriliţă, Chişinău (sculptor Alexandru Plămădeală)
19 septembrie 1943 — Vasile Stroescu, Chişinău (sculptor Mihai Onofrei)

194? — Bogdan Petriceicu Haşdeu, Bolgrad (sculptor Ion Dimitriu-Bârlad)
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1944 — Ocupația Sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SCULPTURI INTERBELICE PĂSTRATE PÂNĂ ASTĂZI
Ştefan cel Mare, Chişinău (sculptor Alexandru Plămădeală) — se află pe locul inițial
Alexei Mateevici, Chişinău (sculptor Alexandru Plămădeală) — se află pe locul inițial
Bogdan Petriceicu Haşdeu, Chişinău (de A. Plămădeală) — se află la Câmpina, jud. Prahova
Vasile Lupu, Orhei (sculptor Oscar Han) — se află lângă locul inițial
Regina Maria, Balcic (sculptor Oscar Han) — se află la Constanța
Josef Hlávka, Cernăuţi (sculptor Alexandru Severin) — se află pe locul inițial
Mihai Eminescu, Cernăuţi (sculptor Richard Hette) — se află la Botoșani

marți, 14 mai 2019

Turnul Dezrobirii, Chișinău

Turnul Dezrobirii în construcție, 1942
 Inaugurarea Turnului Dezrobirii, 31 octombrie 1942



Regele Mihai I prezent la inaugurare
Turnul cu înălțimea de 28 metri




Blocul de piatră cu pisania.
Pe acest bloc se poate vedea conturul unui desen nerealizat - vezi aici
Colonada (propilee) compusă din 24 de stâlpi din piatră, pe ele fiind
înscrise numele unităţilor care au luptat aici pentru eliberarea Chişinăului.
Amplasamentul Turnului Dezrobirii
S-a aflat pe actuala adresă Calea Ieșilor, 34, Chișinău
Turnul a fost construit din piatră albă cochiliferă şi oolitică, scoasă din vestitele cariere de la Ghidighici şi Cricova – localităţi apropiate; a fost ridicat pe o colină în faţa oraşului Chişinău, în direcţia barierei Sculeni, pe partea stângă a şoselei ce vine dinspre Străşeni-Ungheni. Distanţa de oraş cca 2 km în poziţie geografică N-V. De aici se vedeau bine satele Ghidighici în partea nordică, pe moşia căruia a fost înălţat, apoi spre vest satul Durleşti, spre est Cheile Bâcului şi calea ferată, spre S-E şesul Bâcului, în direcţia gării Visterniceni, peste şes satul Petricani.

Monumentul a fost ridicat în 60 de zile. La el au lucrat peste 500 muncitori. La cererea autorităţilor locale, lucrarea a fost concepută şi condusă de arhitecţii Octav Doicescu şi Dimitrie Ghiulamila, şef de lucrări fiind Soare Stoianu. Pe colină s-a construit o platformă de 60/50 m.p. şi pe o porţiune mai ridicată de cca 2 m s-a înălţat ansamblul construcţiei, format din trei părţi:
1) turnul – partea centrală (principală);
2) blocul de piatră în faţă cu pisania;
3) colonada (propilee) din stâlpi de piatră pe partea dreaptă a turnului.
Vederea oraşului era înscrisă între propilee şi blocul de piatră.

1. Construcţia turnului avea formă pătrată, cu latura de cca 10-11 m, înălţimea de cca 30 m, partea de sus cu creneluri, unde fâlfâia steagul tricolor al Ţării. Pe feţele turnului erau încrustate 14 semne din marmură, reprezentând stema României, a Moldovei lui Ştefan cel Mare, a Basarabiei, a judeţelor şi capitalelor importante.

Deasupra intrării în turn era un basorelief mare, imaginea arătând un fragment din Columna lui Traian: pe împăratul Traian şi câţiva generali din suita sa. Erau şi următoarele cuvinte ale Mareşalului: «Ca şi Columna lui Traian, suntem unde am fost şi rămânem unde suntem.»
Uşa de intrare era din stejar masiv, iar înăuntru te urcai pe o scară elicoidală cu șase paliere-balcoane de popas, de pe care se vedeau fragmente din frescă cu lupte din istoria poporului român pe o pânză din jur, scene ce urmau să fie dăltuite în piatră sau marmură. Toţi marii voievozi urmau să fie reprezentaţi în această frescă de mare suprafaţă. Scara ducea sus la o cameră de rugă şi reculegere pentru cei care s-au jertfit la eliberarea Basarabiei.

Aici era o cruce mare din piatră, o candelă şi urma să se completeze un inventar adecvat. Sus de tot era o terasă ce avea în mijloc o hartă în relief din marmură şi granit, cu scene din luptele de eliberare a Basarabiei; harta era cu puţin sub nivelul terasei.
Împrejurul terasei se găsea o prispă din beton, pentru cei care-l vizitau, şi o piatră dreptunghiulară pe care se putea sta. Drumurile de pe hartă, care arătau direcţia de intrare în oraş unde s-au dus lupte, precum şi străzi din Chişinău, încă mai trebuiau să fie marcate mai distinctiv. De sus se vedeau împrejurimile sub o formă panoramică încântătoare, iar pe timp limpede, senin, se vedea până la Nistru.

2. În faţa turnului era un bloc masiv din piatră de aproape 8 metri înălţime, cu o pisanie cu următorul înscris:
«S-a înălţat acest turn al dezrobirii Basarabiei, în al doilea an de domnie glorioasă a regelui Mihai I, conducător al statului fiind Mareşalul Ion Antonescu, preşedinte al Consiliului de miniştri profesorul Mihai Antonescu şi guvernator al Basarabiei generalul C. Voiculescu. Construit pe locul de unde generalul Ion Antonescu, comandatul de căpetenie al armatelor româno-germane, a urmărit şi condus în ziua de 16 iulie 1941 operaţiunile de cucerire a oraşului Chişinău.
Turnul dezrobirii, simbol al faptelor glorioase de arme ale armatelor române şi straja neclintită a drepturilor noastre pe aceste pământuri, este hărăzit să servească generaţiilor viitoare ca loc de reculegere, înălţare morală şi mândrie naţională.»

3. Colonada (propileele).
Erau în număr de 24 stâlpi din piatră, stând 12 în faţa altor 12, sus legaţi cu o centură din piatră, totul descoperit. Pe aceste propilee erau înscrise numele unităţilor care au luptat aici pentru eliberarea Chişinăului.

Aceste coloane de tip roman erau cu sens decorativ. De la capătul lor până la turn era o porţiune din plăci de marmură care dădea o notă deosebită acestei cărări de intrare în turn. În jurul platformei ridicate peste nivelul pământului din jur, cu întreg ansamblul monumentului, s-au sădit pomi.

Pentru întreaga construcţie, unică în felul ei atunci în România şi chiar în regiunea balcanică, s-au folosit peste 1200 vagoane de piatră, scoasă din carierele mari de la gara Ghidighici, de la Cheile Bâcului şi din altele; peste 60 vagoane de ciment, 50 vagoane de schelărie, cinci vagoane de fier, cca. 3000 m.c. de pământ dislocat şi împrăştiat, mâna de lucru locală.

Concepţia, părţile de artă, au fost ale artiştilor şi specialiştilor. Inaugurarea turnului a fost la 31 octombrie 1942, după amiază.
După o slujbă religioasă au vorbit: generalul Constantin Voiculescu, guvernatorul Basarabiei şi profesorul universitar Mihai Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, fiind de faţă miniştrii guvernului şi regele Mihai I. Era sâmbătă.

4 august 1942 — punerea pietrei fundamentale.
31 octombrie 1942 — inaugurarea în prezența Regelui Mihai I.
Locația — Turnul Dezrobirii a fost construit pe moșia satului Ghidighici, însă în prezent acel teritoriu aparține orașului Chișinău. S-a aflat pe actuala adresă Calea Ieșilor, 34.
Monumentul nu s-a păstrat.

luni, 13 mai 2019

Portalul Cimitirului Eroilor, Chișinău

15 septembrie 1942
15 septembrie 1942
15 septembrie 1942
31 octombrie 1942
Regele Mihai I, Regina Mamă Elena, însoțiți de D-l Prim Ministru Mihai Antonescu și
de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului din Cimitirul Eroilor din Chișinău
2016 (sursa)
2017 (sursa)
Intrarea monumentală în Cimitirul Eroilor din Chișinău cu doi piloni străjuiți de vulturi, scări și piațeta semicirculară a fost construită în anul 1942 de administrația românească. Sub ocupația rusească cimitirul este distrus, rămânând doar această intrare monumentală. În prezent, 2018-2019, se fac lucrări de restaurare.

Adresa cimitirului: bd. Decebal, 17, Chișinău.

duminică, 12 mai 2019

Legionarilor cehoslovaci, Chișinău

Aici se odihnesc legionarii cehoslovaci decedați în Chișinău
în anul 1917 în drumul lor din România spre Franța


     Monumentul legionarilor cehoslovaci. Duminică, 16 mai 1926, ora 11.00, în prezența miniștrilor Cehoslovaciei, generalului Lupescu, șeful Marelui Stat Major, a garnizoanei de ofițeri, dar și în prezența reprezentanților Uniunii ofițerilor în rezervă, a delegaților Primăriei și a tuturor autorităților civile, a avut loc dezvelirea monumentului legionarilor cehoslovaci, de către ministrul Cehoslovaciei în România, urmată de defilarea trupelor prin fața monumentului.
     Ministrul cehoslovac, vorbind la dezvelirea monumentului, menționa: patria sa nu i-a uitat pe legionari și se închină cu pietate în fața mormântului celor 31 de legionari morți pe pământul ospitalier al României, în acest loc din Basarabia.
        În continuare, ministrul de război salută țara amică, Cehoslovacia, și cu respect s-a aplecat în fața acelora care s-au jertfit pentru independența patriei lor, la fel cum românii din provinciile subjugate s-au jertfit pentru întregirea idealului național. Atașatul militar al Cehoslovaciei a vorbit în română, franceză și cehoslovacă, aducând un omagiu patriei lor recunoscătoare, arătând frăția de arme care a existat întotdeauna între cehoslovaci și români, vorbind și despre faptul că acești 31 de legionari sunt sâmburele de unde s-a născut frumoasa armată de astăzi a Cehoslovaciei.
     Reprezentantul Uniunii Ofițerilor în rezervă și retragere, vicepreședintele Georgescu-Vrancea, în numele Uniunii și a președintelui Scarlat Panaitescu, a vorbit despre jertfa legionarilor, făcând un mic istoric al patriotismului lor. Tot din partea Uniunii ofițerilor în rezervă și retragere, secția Chișinău, domnul Zvlonschi a citit în cehoslovacă un omagiu adus de către ofițerimea în rezervă. De asemenea, reprezentantul legionarilor cehoslovaci, a vorbit despre suferințele lor și împrejurările în care au murit cei 31 de legionari la Chișinău, fiind în trecere spre Franța liberă, către care se îndreptau pentru a lupta.
     Spre încheiere, reprezentantul Primăriei Chișinău a luat, în mod tradițional, în primire monumentul ca o mare cinste a orașului, asumându-și obligația de a-i purta o mare cinste și deosebită grijă. Serviciul religios a fost săvârșit de preotul cehoslovac din localitate, iar defilarea trupelor prin fața monumentului [câte o companie din fiecare garnizoană] a ținut până la ora 13.00.
Iulian Rusanovschi. Chișinău - Monumentul legionarilor cehoslovaci. În cartea: ”Războiul Monumentelor”, 2018, Chișinău.
Monumentul nu s-a păstrat.

sâmbătă, 11 mai 2019

Parcela Eroilor, Chișinău
























Parcela Eroilor căzuți în Războiul Mondial 1914-1918 din Cimitirul Central al municipiului Chișinău.
ÎN ANUL 1936 SUB PRIMATUL DOMNULUI ION T. COSTIN CA SEMN DE RECUNOȘTINȚĂ ȘI OMAGIU CELOR CĂZUȚI ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 1914-18 PENTRU APĂRAREA CIVILIZAȚIEI ȘI DREPTĂȚII PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU A RESTAURAT TOATE MORMINTELE OFIȚERILOR-EROI.
PE ACEST LOC, REZERVAT ÎN ANUL 1914 DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU, AU GĂSIT VEȘNICA ODIHNĂ OSEMINTELE A CINCIZECI OFIȚERI-EROI ORIGINARI DIN BASARABIA, PRECUM ȘI OFIȚERII REGIMENTELOR ÎNCARTIRUITE ÎN TIMPUL DE PACE ÎN CHIȘINĂU.
Sursa foto: 1-2 war-only.com; 3-5 mazarini.wordpress.com.